Este aproape incredibil cum timpul aleargă fără să ne dăm seama, cum ne poartă în cavalcada lui de neoprit. Cazul particular la care mă refer are ca protagonst, Biserica Sf. Gheorghe Dudu, unde în urmă cu doar cățiva ani, preotul paroh a găsit curajul şi a luat hotărârea de a repara acest sfânt lăcaş, o biserică-monument istoric. Sofia Bragadiru, fosta sotie a industriașul german Erhard Luther, a reparat această zidire, ctitorie a domnitorului Alexandru D.Ghica, a Arhiepiscopului Neofit, cu contibuiția egumenului Paisie Plumbuițeanul. Dar timpul n-a ţinut cont de truda oamenilor, de sacrificiul lor şi şi-a făcut lucrarea. Ca tot ce este construit de mâna omului, chiar şi cu binecuvântarea lui Dumnezeu, zidurile încep să se năruie, lemnul să crape, culorile să se şteargă. Un preot cu dragoste de Dumnezeu, cu respect pentru trecut şi responsabil pentru sufletele credincioşilor pe care îi păstoreşte a găsit resurse de energie şi îndrăzneala de a opri cursul acestei treceri. După câtiva ani de efort, în care a bătut la toate uşile, a întâlnit oameni providenţiali care s-au alăturat planului său de salvare a bisericii, pentru ca acest lăcaş de cult să poată dăinui și peste încă 100 de ani, azi pe pereții bisericii se așează fresca. Culori. Priviri ale îngerilor și ale sfinților care ne vor însoțIi Liturghie de Liturghie. La Taina botezului o sa vegheze din turla bisericii chipul blănd al lui Hristos. La taina cununiei privirea caldă a Maicii Domnului, iar la momentul în care ne ducem către Hristos sfinții și îngerii vor alerga înaintea noastră să ne pregătească calea către rai sau iad. Mâinile pricepute ale tinerilor pictori despre care am să vă povestesc într-o zi, nu obosesc iar bolta lăcașului se umple cu scene ale Evangheliilor și mărturii din viața sfinților.